E-urile si siguranta alimentara

Data : 2015-06-03

Link : E-urile si siguranta alimentara

E-urile și siguranța alimentară

E-urile, cunoscute și sub denumirea de aditivi alimentari, sunt ingrediente adăugate în mod intenționat în alimente cu scopul de a spori siguranța, valoarea nutrițională și chiar aspectul acestora din urmă. Ele se găsesc, ca substanțe, în fructe, legume, diverse plante, s.a (ex: E330 – acidul citric), iar oamenii le utilizează încă din cele mai vechi timpuri pentru a îmbunătăți calitatea preparatelor alimentare.

Astfel, E-urile sunt utilizate în primul rând cu scopul clar de a evita alterarea alimentelor, dar și dezvoltarea în cadrul anumitor produse a unor bacterii periculoase. Spre exemplu, nitriții (cum ar fi E 250 – nitritul de sodium) sunt folosiți de către producătorii din industria cărnii pentru a preveni apariția bacteriei Clostridium botulinum, responsabilă pentru producerea bolii numite botulism, ale cărei efecte negative asupra sănătății organismului uman pot duce în multe cazuri la deces. Alte E-uri au rol în reducerea malnutriției, ele ajutând la păstrarea sau sporirea valorilor nutritive ale alimentelor în cadrul cărora sunt utilizate, în timp ce alți aditivi încetinesc oxidarea produselor alimentare (ex: betacarotenul, despre care se știe că se găsește în cantități importante în legume și fructe).

Dincolo, însă, de contribuțiile majore oferite de aditivi în siguranța alimentară, aceștia trebuie să fie ei înșiși siguri pentru consum. Voi da un singur exemplu in acest sens: la ultima revizie masivã a listei E-urilor admise, au fost excluşi numeroşi aditivi, pe diverse categorii de alimente. România a avut nevoie de doi ani de eforturi pentru a convinge Comisia Europeanã sã permitã folosirea inofensivului bicarbonat de sodiu la faimoşii mititei şi asta nu pentru cã „E500” ar fi cumva toxic, ci pentru cã instituţiile europene nu erau convinse de necesitatea absolutã a utilizãrii sale. Acesta este adevãrul despre stricteţea regulilor UE legate de aditivi şi de protecţia sãnãtãţii consumatorilor în general şi cu atât mai mult nu este cu nimic justificatã aserţiunea dumneavoastrã cã „numai 20 aditivi nu sunt periculoşi”. Dacă un singur aditiv-nu 280, câți rezultă din titlu-ar fi fost periculos, el nu ar fi fost autorizat-spune Mihai Vişan, director executiv Romalimenta.Astfel, instituțiile cu sarcini clare în acest sens (ex: Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor – EFSA, la nivel european), asigură o serie de teste riguroase înainte de a permite utilizarea unei substanțe, indiferent că este naturală sau sintetică. Odată ce aceasta se dovedește sigură, este inclusă în lista de substanțe permise pentru consum, primind totodată un număr E. Cu toate acestea, testările nu se opresc la momentul aprobării aditivului în cauză, ci acesta este testat periodic pentru a se observa posibilele efecte negative asupra organismului uman pe termen scurt, mediu și lung. Dacă la un moment dat, în lumina noilor descoperiri tehnologice și medicale,  se probează eventuale efecte negative, aditivul este retras de pe piață, fiind interzisă utilizarea sa în cadrul industriei alimentare. În acest caz, nici un producător nu poate continua să folosească aditivul interzis la prepararea, sau conservarea produselor sale, acest lucru fiind extrem de bine reglementat și verificat de către instituțiile cu rol în acest sens.

În ceea ce privește eticheta alimentară, aceasta are scopul de a informa consumatorul asupra ingredientelor utilizate, dar și a valorilor nutriționale ale produsului alimentar. Ea menționează ingredientele folosite, astfel încât aceștia să fie informați asupra calității produsului pe care îl achiziționează și, mai mult, asupra substanțelor cu potențial alergen sau care, în contextul unor afecțiuni (ex: diabetul), pot produce asupra organismului consumatorului efecte negative deosebit de periculoase.